Istorie
Istoria Monetăriei a început să fie scrisă în anul 1870, la data de 24 februarie, într-un sediu de pe Șoseaua Kiseleff, în prezența domnitorului Carol I, a primului ministru Alexandru Golescu și a lui I.C. Brătianu. Până în acel an majoritatea monedelor au fost bătute în străinătate, mai ales în Birmingham. Din cauza lipsei de monedă națională anterioară anului 1870, taxele și vama erau plătite direct în aur, aurul străin fiind frecvent folosit.
După recunoașterea independenței de stat a României la Congresul de la Berlin, Monetăria iși reia baterea de monedă în anul 1879, de data aceasta fără nicio îngrădire. Așa-numita perioadă de aur a Monetăriei este considerată cea cuprinsă între anii 1879-1885. După anul 1890, exceptând emisiunea de monede din aur de 20 lei, timp de 45 de ani moneda românească se comanda în străinătate, deși tentative de reînființare a Monetăriei au existat atât în anul 1924 cât și în anul 1929. Monetăria a continuat să existe o perioadă, ocupându-se doar cu baterea de medalii. Din datele istorice nu reiese data exactă de când nu a mai funcționat această primă Monetărie, cunoscut fiind doar anul demolării sediului: 1912.
Legea nr. 391 din 22 februarie 1935 corectează și completează sistemul monetar existent în scopul armonizării sale la necesitățile de schimb ale pieței. De această dată ideea reînființării Monetăriei este bine primită, iar Decretul Regal nr. 392 din aceeași zi hotărăște înființarea Monetăriei Naționale. Cu finanțare din partea Băncii Naționale, lucrările de construcție a noului sediu încep pe 25 mai iar 7 luni mai târziu lucrările sunt terminate, construcția predându-se Ministerului de Finanțe, în subordinea căruia urmează să funcționeze Monetăria. Pe 20 decembrie 1935, se inaugurează într-un nou loc din strada Fabrica de Chibrituri nr. 30, Monetăria Națională ca administrație publică comercială cu personalitate juridică proprie și gestiune autonomă.
Instituția noastră reprezintă locul de unde îşi începe îndelungata călătorie moneda și este una dintre cele mai vechi instituţii ale statului nostru.
Monetăria Statului a demonstrat că este rentabil să produci monedă în ţară, atât din considerente economice, cât şi din raţiuni politice, baterea monedei în ţară promovând ideea suveranităţii şi unităţii statale.
“Privilegiul baterii monedei, pe care îl exercită Statul prin Monetăria Statului, este o dovadă a existenței noastre, o mândrie a independenței noastre, a puterii noastre economice.” – C.C. Teodorescu
Instituția noastră își îndreaptă acum atenția spre aderarea țării noastre la moneda Euro, urmând cursul firesc și ireversibil al alinierii statului român la principiile și valorile democratice ale Europei Unite.
Traversând veacurile, adaptându-se din mers la schimbările de orânduire social-economică și politică, făcând față cu brio tuturor provocărilor istoriei, putem afirma – pe drept cuvânt - că Regia Autonomă Monetăria Statului ”Bate monedă. Face istorie. Din 1870”.