160 de ani de la nașterea medicului Ion Cantacuzino

Profesorul Cantacuzino – o carieră de excepţie

General de brigadă (r.) medic prof. dr. Ion Cantacuzino, fondatorul Institutului care îi poartă numele, actualul Institut Naţional de Cercetare-Dezvoltare Medico-Militară „Cantacuzino” din capitală, s-a născut la București în anul 1863.

După terminarea studiilor, lucrează până în anul 1901 în cadrul Institutului Pasteur din Paris ca asistent la laboratorul profesorului Ilya Metchnikoff (Mecinikov, părintele imunologiei) în domeniul mecanismelor imunitare ale organismului.

În anul 1901, Facultatea de Medicină din București înfiinţează Catedra de medicină experimentală și, la recomandarea lui Metchnikoff, doctorul Cantacuzino ocupă postul de profesor de Medicină experimentală. Organizează Laboratorul de medicină experimentală la „Institutul de anatomie patologică și bacteriologie”, creat în 1887 de Victor Babeș.

Combatant al febrei tifoide și holerei asiatice

În anul 1910, Direcţia Serviciului Sanitar al Armatei i-a solicitat să prepare un vaccin contra febrei tifoide și a aplicat vaccinarea și revaccinarea antitifică la toţi recruţii, iar această boală a dispărut la militari.

În anul 1911 a fost ales membru corespondent al Academiei Române.

În anul 1913 a produs mari cantităţi de vaccin antiholeric pe care l-a aplicat în masă la militarii aflaţi în campanie în Bulgaria, în mediu epidemic. În doar trei săptămâni a preparat 900.000 de doze de vaccin antiholeric, pe care l-a administrat la militari și la civili, în plină epidemie – Marea experienţă românească, prin care a redus mortalitatea în rândul Armatei Române la numai 1.611 decese.

În anul 1921, printr-o lege specială se înfiinţează Institutul de Seruri și Vaccinuri „Dr. Ion Cantacuzino” pe lângă Ministerul de Interne.

În 1933 a fost primul român nominalizat pentru premiul Nobel, pentru lucrarea: Contribuţii la studierea imunităţii la nevertebrate și a imunităţii de contact.

Pentru activitatea sa, a fost decorat cu numeroase ordine și medalii, românești și străine. Cu ocazia împlinirii vârstei de 70 de ani, a fost decorat de Republica Franceză cu „Legiunea de Onoare” în grad de Mare Cavaler, care echivalează cu un titlu de nobleţe.

În ianuarie 1934 se îmbolnăvește de pneumonie și moare la serviciu în data de 14 ianuarie a aceluiași an, rămânând pentru eternitate în cripta din institutul care îi poartă numele.

Sursa:

Profesorul Cantacuzino – o carieră de excepţie - Viața Medicală (viata-medicala.ro)

Monetăria Statului îi dedică acest produs medalistic: „160 de ani de la nașterea medicului Ion Cantacuzino”.

Setul de colecție – format din medalie, broșură și cutie de lemn – poate fi achiziționat la prețul de 363 lei/set; prețul include T.V.A.

Medalia prezintă următoarele caracteristici tehnice:

- Material:      Aliaj de cupru

- Diametru:     50 mm

- Calitate:       patinată

Tiraj fix:         40 bucăți